RAPORT DE EVALUARE PSIHOLOGICĂ, TEST MACI (Millon Adolescent Clinical Inventory)
Persoana evaluată:
- Sex: ;
- Vârsta: ani;
- Adresa de email: ;
- Norma de evaluare: normă elaborată (scorare) pentru populația din România;
- Data evaluării: .
ATENȚIONĂRI
- Verificare vârstă: ani.
- Scor scala fidelitate (Scala VV): punct/e.
- Scor brut al scalei X: puncte.
- Calibrare dezvăluire: .
- Scoruri finale:
Interpretare rezultate:
GRAFIC PROFIL LINIAR MACI:
O vizualizare corectă a graficului se poate face doar pe ecrane cu rezoluție minimă de 10″. Pentru o vizualizare rezonabilă în cazul telefoanelor mobile, rotiți ecranul cu 90 grade (ecran landscape).
Valori de calibrare:
Valoare | |
---|---|
Calibrare dezvăluire | |
Calibrare A/D | |
Calibrare D/D | |
Calibrare N/N |
Profilul scorurilor MACI, rezultatele scalelor:
Calibrare dezvăluire
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | Calibrat | |||
X | Dezvăluire |
Indici de modificare
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
X | Dezvăluire | |||
Y | Dezirabilitate | |||
Z | Devalorizare |
Patternuri de personalitate
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
1 | Introvertit | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte tind să se interiorizeze, să apară ca fiind mai degrabă tăcuţi şi lipsiţi de emoţii. Tind să fie apatici, indiferenţi, distanţi şi nesociabili. Nevoile şi emoţiile lor legate de afecţiune sunt minime. Tind să nu se implice din punct de vedere emoţional în relaţiile cu ceilalţi, nu se ataşează puternic de lucruri şi le lipseşte dorinţa şi abilitatea de a trăi bucurie sau tristeţe de orice intensitate. Nu îi evită pe ceilalţi în mod intenţionat, însă pur şi simplu nu simt nevoia să aibă alte persoane în jurul lor. | ||||
2A | Inhibat | |||
Persoanele care obţin niveluri ridicate tind să fie de-a dreptul timide sau stânjenite în raport cu ceilalţi. Aceste persoane şi-ar dori relaţii mai apropiate cu cei din jur, însă au învă ţat că este mai bine să păstreze distanţa şi să nu aibă încredere în prietenia celorlalţi. Deşi se simt adesea singuri, evită contactele interpersonale apropiate, fiindu-le frică de respingere şi tinzând să păstreze pentru ei înşişi sentimentele foarte intense pe care le trăiesc. | ||||
2B | Trist | |||
Adolescenţii cu scoruri înalte manifestă în mod caracteristic stări emoţionale de descurajare şi melancolie, probabil încă din perioada copilăriei. Prezintă o perspectivă tristă, meditativă şi pesimistă cu privire la viaţă. Majoritatea sunt predispuşi la a se simţi vinovaţi sau plini de remuşcări, percepandu-se pe sine că fiind inadecvaţi sau lipsiţi de valoare. | ||||
3 | Supus | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte tind să fie sensibili, sentimentali şi buni, amabili în relaţiile cu ceilalţi. Sunt foarte rezervaţi în a ieşi în evidenţă şi evită să îşi asume iniţiative sau rolul de lider. Sunt înclinaţi să fie mai degrabă dependenţi, se agaţă de ceilalţi şi le este frică de potenţiale separări sau despărţiri. Este tipic pentru ei să îşi minimalizeze rezultatele şi să-şi subestimeze abilităţile. | ||||
4 | Dramatic | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate sunt comunicativi, fermecători, adesea exhibi ţionişti şi expresivi din punct de vedere emoţional. Tind să aibă relaţii intense, dar de scurtă durată cu ceilalţi. Aceştiadolescenţi caută experienţe interesante şi noi forme de aventură . Se plictisesc adesea când vine vorba de rutină sau de relaţii de lungă durată. | ||||
5 | Egoist | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte tind să fie foarte încrezători în abilităţile lor şi sunt adesea percepuţi de ceilalţi ca fiind centraţi pe pro pria persoană şi narcisişti. Îşi pun rar sub semnul întrebării propria lor valoare şi acţionează plini de auto-suficienţă. Tind adesea să considere că totul li se cuvine în relaţiile cu ceilalţi, sunt aroganţi, exploatatori şi puţin preocupaţi de nevoile celorlalţi. | ||||
6A | Insubordonat | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate tind să se comporte într-o manieră antisocială, opunând adesea rezistenţă la eforturile celorlalţi de a-i face să adere la standarde de comportament acceptabile din punct de vedere social. Aceşti adolescenţi tind să afişeze în mod constant o atitudine rebelă care poate genera conflict cu părinţii, şcoala sau autorităţile legale. | ||||
6B | Puternic | |||
Adolescenţii cu scoruri înalte sunt încăpă ţânaţi şi rigizi, tinzând să îi domine sau să îi abuzeze pe ceilalţi. Pun adesea sub semnul întrebării drepturile celorlalţi şi preferă să controleze majoritatea situaţiilor. Sunt adesea neciopliţi şi neatenţi, tinzând să fie lipsiţi de răbdare faţă de problemele şi slăbiciunile celorlalţi. | ||||
7 | Conformist | |||
Indivizii cu scoruri înalte sunt serioşi, eficienţi, plini de respect, conştienţi de reguli, indivizi care caută mereu să facă ceea ce se cuvine sau ceea ce ”se cade”. Tind să îşi ţină emoţiile sub control, să fie supracontrolaţi şi tensionaţi. Preferă să-şi trăiască vieţile într-o manieră ordonată şi bine planificată, evitând situaţiile imprevizibile şi neaşteptate. | ||||
8A | Opoziționist | |||
Adolescenţii cu scoruri înalte tind să fie dispreţuitori, posaci, ursuzi şi pasiv-agre sivi. Se comportă adesea într-o manieră impredictibilă. Pot fi cumsecade şi plăcuţi într-un moment şi ostili şi iritabili în momentul următor. Aceşti indivizi se simt adesea confuzi şi contrariaţi cu privire la dispoziţiile lor afective, însă par incapabili să le controleze pentru mult timp. | ||||
8B | Auto-devalorizare | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte pe această scală tind să fie cei mai mari duş mani ai propriei persoane, comportându-se într-o manieră auto-defensivă şi părând în anumite momente chiar mulţumiţi de faptul că suferă. Mulţi par să submineze eforturile celorlalţi de a-i ajuta. Aceşti adolescenţi pot să-şi interzică plăcerile şi pot să-şi saboteze propriile eforturi de a atinge succesul. |
Tendințe Borderline
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
9 | Tendințe borderline | |||
Persoanele cu scoruri înalte prezintă adsea disfuncţii severe la nivelul personalităţii, manifestând variante mai degrabă patologice ale trăsăturilor şi caracteristicilor de personalitate precedente. Aceşti adolescenţi pot de asemenea manifesta o instabilitate afectivă marcantă, capriciozitate în comportament, ostilitate impulsivă, frică de abandon şi acţiuni cu potenţial auto-distructiv. |
Preocupări exprimate
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
A | Identitate difuză | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate la această scală sunt confuzi cu privire la cine sunt şi la ceea ce doresc. Nesiguri de identi tatea lor, par să nu fie preocupaţi în legătură cu planurile de viitor sau valorile de viaţă. Par lipsiţi de direcţie şi adesea nesiguri în legătură cu tipul de persoană care ar dori să devină. | ||||
B | Auto-depreciere | |||
Adolescenţii cu scoruri înalte pe această scală pot să ştie cine sunt, însă sunt foarte nesatisfăcuţi în privinţa imaginii de sine. Ei vorbesc deschis despre sentimentele legate de stima de sine scăzută. Găsesc puţine aspecte de admirat la propria persoană şi se tem că nu vor fi capabili să ajungă ceea ce îşi doresc. | ||||
C | Dezaprobare corporală | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate pe această scală sunt nemulţumiţi de neajunsurile sau devianţele pe care le percep în legătură cu modul în care s-au maturizat din punct de vedere fizic sau în legătură cu corpul lor. Tind de asemenea să manifeste nemulţumire în legătură cu nive lul de atractivitate fizică şi socială. | ||||
D | Disconfort sexual | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte pe această scală consideră gândurile şi sentimentele de natură sexuală ca fiind surse de confuzie şi foarte dezagreabile. Sunt deranjaţi de impulsurile lor şi le este adesea teamă să îşi exprime sexualitatea. Sunt fie preocu paţi, fie în conflict cu privire la rolurile pe care le-ar presupune latura sexualităţii. | ||||
E | Insecuritate în raport cu covârstnicii | |||
Adolescentii care obtin scoruri înalte pe această scală afişează îngrijorare şi tristeţe cu privire posibilitatea respingerii de către covârstnici. Aşteptând aprobarea covârstnicilor, dar fiind incapabili să o obţină, mulţi ajung să se retragă şi să devină şi mai izolaţi. | ||||
F | Lipsa interesului social | |||
Adolescentii care obţin scoruri ridicate pe această scală tind să fie reci şi indiferenţi în legătură cu bunăstarea celorlalţi. Sunt dispuşi să încalce drepturile altora pentru a obţine ceea ce îşi doresc. Sunt lipsiţi de empatie şi manifestă puţin interes faţă de stabilirea de legături apropiate cu ceilalţi. | ||||
G | Neînțelegeri în familie | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte pe această scală afirmă că familiile lor sunt tensionate şi pline de conflicte. Se remarcă puţine surse de sprijin şi apare un sentiment marcant de înstrăinare faţă de părinţi. În funcţie de personalitatea adolescenţilor, aceste probleme pot reflecta fie respingere din partea părinţilor, fie rebeli une adolescentină. | ||||
H | Abuz în copilărie | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate pe această subscală manifestă ruşine sau dezgust cu privire la faptul că au fost subiectul unor abuzuri de natură verbală, fizică sau sexuală din partea părinţilor, fraţilor, rude lor sau prietenilor de familie. |
Sindroame clinice
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
AA | Disfuncții alimentare | |||
Scorurile ridicate presupun tendinţe distincte spre anorexia nervoasă şi/sau spre bulimia nervoasă. Anorexicii manifestă o frică intensă de a nu se îngrăşa, deşi adesea sunt cu mult sub greutatea normală. Bulimicii se angajează în episoade de mân cat necontrolat urmate de vomă auto-indusă sau de utilizarea inadecvată a laxativelor sau diureticelor. | ||||
BB | Predilecție spre abuz de substanțe | |||
Predilecţie spre abuz de sub stanţe (35 de itemi). Adolescenţii care obţin scoruri înalte demonstrează un pattern disfuncţional de abuz de alcool şi/sau droguri care a condus la o afectare semnificativă a performanţei şi comportamentului . Mulţi pierd mult timp pentru a obţine aceste substanţe, se comportă în modalităţi inacceptabile din punct de vedere social şi au continuat să folosească alcoolul şi/sau drogurile în ciuda conştientizării efectelor persistente şi nocive pe care le aduc în propria lor viaţă. | ||||
CC | Predispoziție spre delicvență | |||
Adolescenţii cu scoruri înalte manifestă comportamente care i-au condus sau care sunt pe cale să îi conducă la situaţii în care sunt violate drepturile altor persoane. Aceste înclinaţii se pot materializa sub forma violării sau încălcării unei serii de norme sau reguli sociale. Printre acestea se numără: ameninţarea celorlalţi, utilizarea armelor, înşelătorie sau minciună persistentă, furt sau alte comportamente antisociale. | ||||
DD | Tendințe impulsive | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate pe această scală sunt tentaţi să reac ţioneze intens emoţional la cea mai mică provocare. Dispun de un control deficitar asupra impulsurilor sexuale şi agresive, în vreme ce ambele se manifestă ca nişte forţe puternice în timpul adolescenţei. Aprinzându-se uşor cu privire la chesti uni minore, aceşti adolescenţi îşi descarcă pornirile într-o manieră imprevizibilă, impetuoasă şi adesea nebunească. | ||||
EE | Trăiri anxioase | |||
Adolescenţii care obţin scoruri înalte pe această scală se simt măcinaţi de presimţiri sumbre, fiind copleşiţi de tot felul de chestiuni care îi fac nervoşi şi agitaţi. Tulburaţi şi neliniştiţi, stau adesea ca pe ace, aşteptând înfricoşaţi apropierea unor calamităţi şi a unor necazuri neştiute. | ||||
FF | Trăiri depresive | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridicate pe această scală afişează un nivel scăzut de activitate, complet diferit faţă de cel care îi caracteriza în trecut. Se manifestă în cazul lor o scădere marcantă a eficienţei, sentimente de vinovăţie, oboseală, tendinţa de disperare cu privire la viitor, retragere socială, pierderea încrederii şi sentimente diminuate de adecvare şi atractivitate. | ||||
GG | Tendințe suicidare | |||
Adolescenţii care obţin scoruri ridi cate pe această scală recunosc că se gândesc la sinucidere şi chiar au planuri legate de aceasta. Ei exprimă sentimente de lipsă de valoare şi lipsă de scop. Ideea că celorlalţi le-ar fi mai bine în lipsa lor este un aspect comun al acestui mod de a gândi. Scorurile ridicate necesită atenţia specialiştilor şi alterarea membrilor familiei. |
Descrierea scalelor fațetă Grossman:
GRAFIC PROFIL LINIAR FAȚETA GROSSMAN:
O vizualizare corectă a graficului se poate face doar pe ecrane cu rezoluție minimă de 10″. Pentru o vizualizare rezonabilă în cazul telefoanelor mobile, rotiți ecranul cu 90 grade (ecran landscape).
Scala 1, pentru INTROVERTIT
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
1.1 | Expresie impasivă | |||
Pare să fie într-o stare emoțională inertă, lipsit de viață, nedemonstrativ şi fără energie şi vitalitate. Este nemişcat, plictisit, neanimat, robotic, flegmatic. Manifestă deficite la nivelul activării, expresivității motrice şi spontaneității. | ||||
1.2 | Temperament apatic | |||
Pare să nu reacționeze la nimic din punct de vedere emoțional, afişând o stare internă rece, lipsită de trăiri. Nevoile de afectiune şi cele erotice sunt reduse la minim, manifestând rar trăiri emoționale calde sau intense. În aparentă este incapabil să experimenteze majoritatea emoțiilor: plăcere, tristețe sau furie, de orice intensitate. | ||||
1.3 | Neimplicat interpersonal | |||
Pare indiferent şi izolat, răspunzând rar la acțiunile şi emoțiile celorlalți. Alege activități solitare şi prezintă un interes minim pentru relațiile interumane. Trece neobservat. Este distant şi şters. Nu îşi doreşte şi nu se bucură de relațiile apropiate, preferând un rol periferic în societate, la şcoală sau în interiorul vieții de familie. |
Scala 2A, pentru INHIBAT
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
2A.1 | Expresie irascibilă, agitată | |||
Manifestă nemulțumire şi nelinişte personală. Se află constant într-o stare de şovăială, ezitare şi auto-restricționare. Reacționează exagerat la evenimente inofensive şi le consideră demne de ridicol, critică sau dezaprobare. | ||||
2A.2 | Aversiv interpersonal | |||
Se distanțează de activitățile care presupun relații personale, intime şi prezintă un istoric amplu în ceea ce priveşte anxietatea socială şi lipsa de încredere. Caută acceptarea celorlalți, însă nu este dispus să se implice decât dacă este sigur că este plăcut, menținând distanța şi confidențialitatea pentru a evita să fie ruşinat sau umilit. | ||||
2A.3 | Imagine de sine alienată | |||
Se percepe ca fiind inapt din punct de vedere social, inadecvat şi inferior, justificându-şi astfel izolarea şi respingerea de către ceilalți. Se consideră neatractiv din punct de vedere personal, îşi devalorizează reuşitele şi manifestă o stare persistentă de singurătate şi goliciune interioară. |
Scala 2B, pentru TRIST
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
2B.1 | Temperament trist | |||
În mod tipic este melancolic, prăpăstios, plângăret, mohorât şi morocănos. Se îngrijorează şi se frământă necontenit. Stările de tristete şi disforie dispar rar. | ||||
2B.2 | Expresie neconsolată | |||
Apariția şi postura sa transmit o stare de oropsire, sobrietate, inimă grea, are o Înfățișare jalnică, care atrage mila. Este abătut şi descurajat iremediabil, afişând o stare permanentă de lipsă de speranță şi plâns. | ||||
2B.3 | Pesimist cognitiv | |||
Prezintă atitudini de persoană învinsă şi fataliste cu privire la aproape toate situațiile. Vede partea cea mai sumbră a lucrurilor şi invariabil se aşteaptă la ceea ce e mai rău. Se simte tras în jos, descurajat şi copleşit. Dă cea mai sumbră interpretare evenimentelor cotidiene, considerând că lucrurile nu se vor îmbunătăți niciodată. |
Scala 3, pentru SUPUS
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
3.1 | Docil interpersonal | |||
Are nevoie de sfaturi şi asigurări excesive. Devine subordonat unei figuri mai puternice, afectuoase, în lipsa căreia se poate simți anxios, singur şi neajutorat. Este compliant, pacifist, împăciuitor, înfricoşat de ideea că ar putea fi lăsat să îşi poarte singur de grijă. | ||||
3.2 | Temperament pacifist | |||
Este în mod caracteristic cald, atent şi non-competitiv. Evită în mod timid tensiunea socială şi conflictul interpersonal. | ||||
3.3 | Incompetent expresiv | |||
Ocoleşte asumarea de responsabilități comportându-se într-o manieră neajutorată şi căutând aprobare din partea celorlalți. Este docil şi pasiv, îi lipsesc competențele funcționale şi evită să se pună în evidentă. |
Scala 4, pentru DRAMATIC
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
4.1 | Căutare de atenţie în relațiile cu ceilalţi | |||
Caută în mod activ să fie lăudat şi îi manipulează pe ceilalţi pentru a obţine asigurările, atenţia şi aprobările de care are nevoie. Este absolutist, îi place să cocheteze, este încrezut, exhibiţionist în scopuri seductive, mai ales atunci când doreşte să fie în centrul atenţiei. | ||||
4.2 | Imagine de sine sociabilă | |||
Se autopercepe ca fiind sociabil, interesant şi fermecător. Îi place să atragă atenţia prin felul în care arată şi se orientează să aibă o viaţă ocupată şi direcţionată spre plăcere. | ||||
4.3 | Instabil cognitiv | |||
Evită introspecția, este foarte sugestibil şi atent să ţină pasul cu evenimentele exterioare, vorbind în termeni generali în scopul de a impresiona. Nu prea reuşeşte să acumuleze experienţă, având cunoştinţe disparate şi păreri nechibzuite. |
Scala 5, pentru EGOIST
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
5.1 | Imagine de sine admirabilă | |||
Se consideră merituos, special, unic, demn de admirație. Se comportă într-o manieră plină de grandiozitate şi auto-suficienţă, adesea în lipsa realizărilor corespunzătoare. Se consideră foarte valoros în ciuda faptului că ceilalți îl percep ca fiind egoist, nechibzuit şi arogant. | ||||
5.2 | Expansiv cognitiv | |||
Are o imaginaţie greu de controlat şi manifestă preocupări legate de fantezii imature şi de auto-glorificare legate de succes, frumuseţe sau dragoste. Nu se simte constrâns de realitatea obiectivă, nu ţine cont de evidenţe şi adesea minte pentru a-şi păstra iluziile cu privire la propria persoană. | ||||
5.3 | Exploatator interpersonal | |||
Crede că totul i se cuvine, este lipsit de empatie şi se aşteaptă ca ceilalți să îi facă favoruri fără să-şi asume responsabilitatea reciprocităţii. Profită de ceilalţi fără jenă şi îi utilizează pentru a se înălța pe sine şi pentru a-şi îndeplini dorinţele. |
Scala 6A, pentru INSUBORDONAT
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
6A.1 | Impulsiv expresiv | |||
Este impetuos şi imposibil de stăpânit, comportându-se pripit şi spontan într-o manieră impulsivă, de nestăpânit. Este neprevăzător, lipsit de griji, imprudent, neplanificând lucrurile dinainte, fără să ia în calcul alternative şi consecinţe potenţiale. | ||||
6A.2 | Mecanism demonstrativ | |||
Tensiunea internă este evitată prin exprimarea liberă a gândurilor cu caracter ofensiv şi prin acţiuni răuvoitoare. Impulsurile inacceptabile social nu sunt remodelate într-o manieră sublimată, ci sunt descărcate direct în modalităţi precipitate, adesea în lipsa vinovătiel sau a remuşcărilor. | ||||
6A.3 | Iresponsabil interpersonal | |||
Este nedemn de încredere, nu poţi conta pe el, eşuând în a-şi îndeplini sau chiar negându-şi în mod intenţionat obligațiile personale. Este intruziv şi violează adesea drepturile celorlalţi. Încalcă codurile sociale stabilite, prin comportamente ilegale şi înşelătoare. |
Scala 6B, pentru PUTERNIC
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
6B.1 | Dur interpersonal | |||
Obţine satisfacţie de pe urma intimidării, oprimării şi umilirii celorlalţi. Îi abuzează adesea verbal şi face comentarii sociale batjocoritoare, manifestând un comportament răutăcios sau chiar violent din punct de vedere fizic. | ||||
6B.2 | Precipitat expresiv | |||
Este predispus să reacţioneze brusc, având ieşiri abrupte, de natură neaşteptată şi nedorită. Reacţionează în modalităţi nesăbuite, este îndrăzneț, atras de provocări, riscuri şi pericol. Este neşovăitor, nu se sperie de durere şi nu este preocupat de ideea de pericol şi pedeapsă. | ||||
6B.3 | Mecanism de izolare | |||
Poate să rămână impasibil, detaşat de conştientizarea impactului potenţial al actelor sale distructive. Işi priveşte victimele într-o manieră impersonală, ca şi simboluri ale unui grup devalorizat, fiind lipsit de sensibilitate umană. |
Scala 7, pentru CONFORMIST
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
7.1 | Disciplinat expresiv | |||
Are o viaţă ordonată, foarte bine structurată şi organizată cu strictețe. Perfectionismul său interferează cu procesul de luare de decizii şi cu finalizarea sarcinilor. | ||||
7.2 | Respectuos interpersonal | |||
Aderă într-o manieră ieşită din comun la conventiile sociale şi la conveniente. Este scrupulos şi excesiv de conştient în chestiunile legate de moralitate şi etică. Preferă relațiile interpersonale pline de politețe, formale şi corecte, insistând de obicei ca subordonaţii să adere la regulile şi metodele stabilite de el personal. | ||||
7.3 | Imagine de sine conştiincioasă | |||
Se percepe pe sine ca fiind devotat muncii, abil, de încredere, meticulos şi eficient, ajungând chiar să excludă activitățile de divertisment. Se teme de eroare şi să nu cumva să judece greşit şi în consecință supraapreciază în cazul său aspecte cum ar fi disciplina, perfecțiunea, prudența şi loialitatea. |
Scala 8A, pentru OPOZIȚIONIST
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
8A.1 | Imagine de sine nesatisfăcătoare | |||
Se percepe pe sine ca fiind neînțeles, lipsit de noroc, neapreciat, piază-rea, desconsiderat de ceilalți. Recunoaşte că în mod caracteristic este întristat, nemulţumit şi deziluzionat în legătură cu viaţa. | ||||
8A.2 | Expresie plină de resentimente | |||
Nu vine în întâmpinarea aşteptărilor celorlalți, recurgând adesea la amânare, ineficientă, încăpățânare, comportament opozitionist sau enervant. Se simte multumit atunci când îi demoralizează pe ceilalți sau atunci când subminează plăcerea sau aspirațiile celorlalți. | ||||
8A.3 | Interpersonal contrar celorlalți | |||
Îşi asumă roluri conflictuale şi schimbătoare în cadrul relațiilor sociale, alternând între dependenţă şi pocăință tacită ori dimpotrivă independentă asertivă şi ostilă. Este invidios şi poartă pică celor care sunt mai norocoşi. Este obstructiv şi intolerant cu ceilalţi, exprimând atitudini negative şi incompatibile. |
Scala 8B, pentru AUTO-DEVALORIZARE
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
8B.1 | Neîncrezător cognitiv | |||
Este ezitant a interpreta cele observate într-o formă pozitivă, fiindu-i teamă că dacă procedează astfel nu va fi atent la probleme sau ele vor conduce la rezultate problematice, dezamăgitoare. În consecință, persoana are obiceiul de a exprima în mod repetat atitudini şi anticipări contrar credințelor şi sentimentelor favorabile. | ||||
8B.2 | Imagine de sine nefavorabilă | |||
Se auto-înjoseşte, se centrează pe trăsăturile personale cele mai rele şi în consecință ajunge să creadă că este demn de ruşine, umilit sau înjosit. Simte că nu a reuşit să se ridice la nivelul aşteptărilor celorlalți şi de aceea merită să suporte consecințe dintre cele mai dureroase. | ||||
8B.3 | Temperament disforic | |||
Experimentează un amestec complex de emoții, trăind adesea o stare de nelinişte anxioasă, nenorocire şi jale, iar alteori angoasă şi chin. Afişează mereu în mod intenționat o figură de plângăreţ şi nostalgic, adesea pentru a induce celorlalți vinovăţia şi disconfortul. |
Scala 9, pentru TENDINȚE BORDERLINE
Scor | Grafic | Scala diagnostic | ||
Brut | BR | |||
9.1 | Temperament labil | |||
Nu reuşeşte să stabilească o corespondență între nivelul dispoziţiei sale emoţionale instabile şi realitatea externă. Trece rapid de la o stare de normalitate la depresie, şi apoi la agitație, sau are perioade de tristețe şi apatie, intercalate de episoade de furie nepotrivită şi intensă şi ieşiri bruşte de anxietate şi euforie. | ||||
9.2 | Capricios cognitiv | |||
Are percepții şi gânduri schimbătoare, fluctuante, opuse, cu privire la evenimentele trecătoare. Are emoţii contrastante şi gânduri conflictuale cu privire la sine şi alții, iubire, furie şi prezintă vinovăție de intensitate notabilă. Prin comportamentul său produce reacţii fluctuante şi contradictorii în ceilalți, creându-se astfel un feed-back social conflictual şi confuz. | ||||
9.3 | Imagine de sine incertă | |||
Experimentează confuzia unui simt al identităti imature, plină de nebuloase, sau şovăielnice, cu intense sentimente de goliciune interioară. Încearcă să compenseze acțiunile precipitate şi auto-prezentările schimbătoare cu expresii ale căinței şi cu comportamente de auto-pedepsire. |
[printfriendly]