Un articol de drd. psiholog Magdalena Toma, Fellow Member Trainer IANLP
Feedback-ul, mărire sau decădere?!
Milton Erickson spunea cândva ” Există lucruri pe care le știți, dar nu știți că le știți. Când veți ști ceea ce nu știți, atunci vă veți schimba.”
Astăzi, despre importanța feedback-ului.
Ce este un feedback și la ce ajută el ?
DEX defineste feedback-ul ca o ”Retroacțiune care se manifestă la nivelul a diferite sisteme (biologice, tehnice, umane, etc.) în scopul menținerii stabilității și echilibrului lor față de influențe exterioare;. Retroacțiune inversă, conexiune inversă, cauzalitate inelară, lanț cauzal închis.”
Altfel spus feedback-ul este o reacție cu scopul menținerii unui echilibru!!!!
Pentru a înțelege cum anume ajută primirea și oferirea unui feedback păstrarea echilibrului, trebuie să înțelegem cum ne oglindim în ceilalți.
Cum participă în comunicare întreaga noastră ființă. Și cea știută de noi, și cea ascunsă rațiunii.
Fereastra lui Johari este un instrument care ne dă posibilitatea de a ne cunoaște din două perspective:
perspectiva personală și
perspectiva celorlalți.
Adesea, cele două perspective nu coincid sau coincid puțin, adică ceea ce știm noi despre noi și ceea ce vrem noi să lăsăm să se „vadă” despre noi în afara noastră este cu totul altceva decât ceea ce percep ceilalți despre noi.
Fereastra lui Johari
Este un instrument frecvent utilizat în dezvoltarea personală.
A fost dezvoltat în 1955 de către doi psihologi americani, Joseph Luft și Harry Ingham. Acesția au ajuns la concluzia că în relaționare avem două axe:
Eu – Ceilalți
Cunoscut – Necunoscut
Intersecția celor două axe ne lasă să construim patru cadrane cu ajutorul cărora ne putem descrie:
- cadranul 1: Eu știu/ceilalți știu (arena sau scena)
- cadranul 2: Eu NU știu/ceilalți știu (pata oarbă/puctul mort)
- cadranul 3: Eu știu/ceilalți NU stiu (zona ascunsă/masca)
- cadranul 4: Eu Nu știu/ceilalți Nu știu (necunoscutul)
Astfel apar caracteristici pe care le putem plasa în cele 4 cadrane ale ferestrei lui Johari:
Cele 4 cadrane ale ferestrei lui Johari
- 1.Arena sau scena conține acele caracteristici personale pe care le cunoștem și le lăsăm să se vadă în afară, deci ceilalți au posibilitatea să le vadă și să le conștientizeze direct.
- Pată oarbă sau „Blind spot” conține acele caracteristici care nu sunt remarcate/conștientizate de individ, în schimb sunt remarcate/observate, conștientizate de ceilalți. În pata oarbă avem informații transmise indirect de către o persoană ( prin mesaj nonverbal, paraverbal, prin acte ratate, etc).
- 3.Zona ascunsă sau masca conține aspectele pe care nu le arătăm, nu le spunem despre noi, nu suntem dispuşi să vorbim despre ele. Este o zona în care sunt ascunse dorinţele noastre, preferinţele, reacţiile, comportamentele, credinţele, experiențele, pe care le considerăm neadecvate a fi aduse în Arenă – adică a fi declarate în public. Aceste caracteristici fac parte din Zona ascunsă deoarece persoana este capabilă, dacă vrea, să le arate sau nu, în diferite situații/relații.
- Zona necunoscută conţine aspectele inaccesibile percepţiei oricui – inclusiv nouă. Aceasta este zona în care păstrăm resursele neactivate încă.
Cum devenim conștienți de ce se află în aceste 4 zone ?
- Arena este dezvoltată prin autodezvăluire, prin interacțiune cu ceilalți, prin socializare .
- Masca este conștientizată prin procesul de dezvoltare personală, instrospecție, prin citit cărți de dezvoltare personal, autoconștientizare.
- Pata oarbă este conștientizată prin FEEDBACK-UL celorlalți .
- Zona necunoscută prin experiență.
Ieșirea din zona de confort și experimentarea unor situații/comportamente, contexte necunoscute până atunci ne ajută să ne accesăm resurse, capacități, de care nu eram nici măcar conștienți că le avem.
Deși toate aceste zone trebuiesc înțelese de către fiecare persoană în parte, cea mai importantă pentru păstrarea echilibrului rămâne Pata oarbă.
Această zonă ne ajută să echilibrăm cele două perspective : a mea și a celorlalți.
Interior vs. Exterior.
Și pentru a putea echilibra aceste două zone, avem nevoie de feedback-ul celorlați.
Ce este și ce nu este Feedback-ul , până la urmă?
Feedback-ul nu este un sfat. Românii sunt experți la a da sfaturi. Ne place să dăm sfaturi, dar când facem acest lucru nu ajutăm persoană să echilibreze cele două perspective.
Feedback-ul are drept scop menținerea unui echilibru între interior – exterior, este un răspuns la o anumită cauză, și nu trebuie să fie o reacție la ceea ce a declanșat cauza, ci doar la efect.
Feedback-ul, mărire sau decădere?!
Feedback-ul nu este o evaluare psihologică. De cele mai multe ori cădem în capcana psihologului amator – acela care vrea să vadă dincolo de lucruri. Când oferim feedback să reținem că interlocutorul nu ne cere să-i descifrăm intențiile sau motivația și nici să-i sondăm inconștientul sau să-i descoperim traume din copilărie… ci vrea de la noi un răspuns punctual, la o acțiune specifică.
Feedback-ul permite celuilalt să primească un răspuns vizavi de acțiunea lui, astfel încât să își redreseze sau să-și mențină un comportament.
Feedback-ul, mărire sau decădere?!
Capcanele Feedback-ului.
Cred că dintre toate acțiunile umane, aceasta reprezintă pericolul cel mai mare de a pica în capcană și a intra într-o serie de jocuri năsănătoase, ca să nu spun patologice. Cu propria persoană sau cu alții.
Așa că ține minte :
– Nu cere evaluări de care ai nevoie pentru a-ți întreține o convingere personală (că sunt sau că nu sunt- cel/cea mai bună, destept/deșteaptă, frumos/frumoasă, etc). Nu urmăriți o validarea nereală.
Astfel, doar vă mințiți singuri.
– Nu refuza feedback-urile pe care nu le vrei. Adeseori preferăm să nu luăm în seamă evaluările percepute ca negative ale celorlalţi şi preferăm să le ignoram pur şi simplu.
Tot ce vine să ne oglindească și partea mai puțin plăcută din noi este respins din start. Eventual intrăm și în reacție de tipul : „Nu, eu nu sunt așa … tu înțelegi greșit ”.
Refuzând astfel orice posibilitate de a echilibra cele două zone – ceea ce știu despre mine cu modul în care mă percep ceilalți.
– Nu face evaluări pe baza feedback-urilor extreme. Deseori luăm în seamă doar extremele care ne convin. Alegem să reținem dintr-o sumedenie de feedback-uri doar unul singur care se potrivește cu o convingere de-a noastră. Fie că este vorba despre o convingere pozitivă despre noi, fie de una negativă.
În general, în orice grup, vor exista persoane care să rezoneze extrem de mult cu noi, care să ne adore, care să facă o proiecție pozitivă pe noi, să trăiască o atracție față de noi. Evident, indiferent de cum am acționa noi, aceste persoane ne vor da, intotdeauna, un feedback pozitiv. Mai mult, putem întâlni în viața noastră, persoane care au un anumit interes față de noi și, astfel, să ne spună fix ceea ce vrem să auzim ca să ne simțim bine.
Persoane
Sau putem întâlni personalități toxice și astfel să picăm în capcana unor jocuri manipulative.
Apoi, în orice grup, vor exista persoane cu care nu rezonăm, care să facă o proiecție negativă față de noi, persoane cu o stimă de sine scăzută care au nevoie să se valideze prin critica și devalidarea celuilalt. Sau, putem întâlni persoane care se simt amenințate de pregătirea noastră, de realizările noastre, de potențialul nostru și astfel, aceste persoane vor profita să ne atace stima de sine, să ne dezechilibreze prin criticarea și a celui mai bine intenționat comportament al nostru.
Fii realist/ă și nu intra în niciunul dintre aceste scenarii.
Ține minte, există un concept în matematică – Curba lui Gauss – care ne vorbește despre eliminarea abaterilor. ”Probabilitatea scadă cu o rată tot mai mare, pe măsură ce ne îndepărtăm de medie”.
Altfel spus, nu te lăsă înselat/ă de mirajul unui singur feedback pozitiv, cum nici nu intra în criză pentru unul negativ.
Urmărește ce îți trasmit cei mai mulți oameni cu privire la un anume comportament, acțiune, conduită.
Să oferi și să primești feedback într-o manieră constructivă și benefică ține de nivelul dezvoltării personală, de maturitatea fiecăruia, de rănile sufletești, vindecate sau nu.
Feedback-ul, mărire sau decădere?!
Despre feedback, dar mai ales despre dezvoltarea personală ne ocupă în programul NLP Practiționer ce va începe din martie 2021.
Încă ai timp să prinzi toate promoțiile.
Înscrieri aici.
drd. psiholog Magdalena Toma, Fellow Member Trainer IANLP
(publicat cu acordul autorului)
